Este ziua noastra. Ne-am trezit si ne-am pus poate un strop de make-up in plus si un fas de parfum mai prelung. Astazi vom primi multe flori si multi barbati vor fi curtenitori.

Pe facebook mesajele si tagurile curg nebuneste. Plecam poate mai devreme de la serviciu, primim poate si niste cadouri sau o masa la restaurant. E frumos, dar dureaza doar o zi.

De maine, suntem aceleasi, cu aceleasi impliniri sau probleme, cu aceleasi preocupari.

Realitatea este ca ziua noastra ar trebui sa fie in fiecare zi. In fiecare zi cineva ar trebui sa ne pretuiasca: pentru ca suntem ori cea mai rabdatoare sotie sau iubita, ori cea mai buna mama, ori cea mai buna colega, ori cel mai bun manager, ori cea mai buna bucatareasa, ori cea care calca cel mai bine camasile ori chiar toate acestea la un loc.

Edi mi-a povestit recent cum a intervenit cand pe strada o femeie isi lua palme rasunatoare de la sot.

La asezamantul Iustinian Marina am vazut acum cativa ani femei cu copiii superbi si reusiti care erau alungate de acasa si gasisera aici un refugiu nesperat.

Am cunoscut femei care au invins batalia cu cancerul, pastrandu-si de dragul celor dragi starea de optimism, cand in strafundul lor deznadejdea scormonea adanc.

Cunosc femei care isi cresc singure copilul sau copiii si le vad tot zambitoare.

Am fost la un moment dat in situatia de a ma simti pur si simplu femeie in acceptiunea societatii macho… adica umila in fata unui barbat – lider de carton, singurul barbat care a reusit sa imi starneasca repulsie.

Am fost si in situatia de a fi atacata in lift.

My point? Suntem puternice. Razbim. Dumnezeu ne-a dat o structura fizica fragila si multe bagaje sa le caram. Si le caram si mai adaugam si noi altele.

Si ne-a mai dat si frumusete chiar daca unele dintre noi nu credem acest lucru…

Frumusetea nu inseamna Ileana Cosanzeana. Frumusetea inseamna bunatate, caldura, zambet, prietenie, comunicare, eruditie…iar acestea sunt la orice varsta, cu atat mai mult pe masura ce anii trec.

 

Despre frumusete, cel mai bine sa o las pe Oana Pellea sa ne spuna:

“Nu m-am gandit niciodata pana la 18 ani daca sunt frumoasa sau urata. Cand am dat admitere la Teatru, ii auzeam pe toti cei din jurul meu spunand: ‘Uite-o, e fata lui Amza Pellea! Ce urata e!’ Niciodata nu vazusem in ochii cuiva din familia mea o astfel de categorisire. Si atunci am inteles ca frumusetea e intotdeauna in ochii celuilalt…

M-am uitat dimineata in oglinda si mi-am spus: ‘Oh, esti superba!’. Dar eu sunt superba nu pentru ca imi impun, ci pentru ca stiu ca maine voi arata mai rau decat azi. Femeia la 40 de ani este extraordinara, cu cat ii cad sanii, cu atat i se inalta spiritul, iar eu ma consider in culmea inaltarii spirituale.”

NU UITATI: ziua noastra este in fiecare zi iar daca aceasta nu se va remedia printr-un demers legislativ la nivel mondial sa facem noi insene acest lucru posibil, celebrandu-ne in fiecare zi, uitandu-ne in oglinda si spunand simplu: Azi e ziua ta si stralucesti in tot ceea ce esti si faci!

La multi ani, dragelor!

No Comments